S-a pus pata

N-am mai scris de ceva timp, din pricina a prea mult liber, dar acum revin, pe mici rezumate:

Circulaţia în oraş se înrăutăţeşte, dar există speranţă pe viitor. Mulţi dintre şoferii “versaţi” sunt parcă din ce în ce mai frustraţi şi comit tot soiul de erori (uită să revină pe sensul lor după depăşire, fac dreapta şi se înscriu pe banda doi, fac zig-zag in intersecţii circulare, etc.) iar speranţa o văd la actualii cursanţi, care sunt tot mai mulţi capabili să stăpânească o plecare, o încadrare, o viteză mai mare de 25 km/h… etc. Totodată un merit în această deteriorare l-a avut şi faptul că oraşul Galaţi a fost onorat cu o vizită din partea infamei Mona Lisa pe aici de stăteau ăia cu şapca-n alb în mai toate intersecţiile şi se făceau că dirijează traficu’ încurcând treburile. Naiba să le ia de autorizaţii zeu vs muritori de rând. Altă belea a limitat azi traficul în zona căminelor studenţeşti, da aici e vina unei colege care a ieşit în grabă şi a fost declarată bombă sexy de au venit geniştii să vadă situaţia.

Alt mic, nimic, politic poartă forma unui  nene care emană pretenţii de primar deşi are un cazier foarte colorat. N-a reuşit acum 4 ani din postura de candidat independent s-a dat pe brazdă acum, formând o alianţă cu unul din partide, unul din cei blamaţi în fosta candidatură, pentru că… na… să arunci cu pui în mulţime din camion nu mai merge, nici să trimiţi scrisori în care să promiţi că nu promiţi nimic. Fiind într-un partid acum, ies din ce în ce mai multe în discuţie… Nu are mare relevanţă atât timp cât respectivul îşi face o reputaţie negativă chiar printre proprii angajaţi care l-au susţinut în trecut.

Acum ne ştergem pe încălţări ieşim din subiectul ăsta şi prezint lucruri care m-au implicat. Nu s-a făcut “Albastru sideral” anu’ ăsta aşa că singura soluţie este să mergi la un atelier unde se prepară vopselurile. Ei bine treaba-i alta:

“Noi facem amestec doar pentru culorile din fabrică, STAS-uri”

“Şi de ce aş veni aici să plătesc suplimentar când o pot cumpăra pe aia?”

“Păi…”

“La revedere”

Din noroc chior am dat de un nene care are ingredientele dintr-un stoc mai vechi şi le amestecă mâine sperând că iese la fel de aspectuos.

Matico mi-a făcut şi el o surpriză demonstrându-mi că uşa de la şofer se poate închide şi involuntar astfel separându-mă de cheile care erau în contact… eh… aşa îţi faci prieteni taximetrişti şi înveţi să deschizi o maşină fără chei. În afară de surpriza asta s-a ţinut de meserie şi m-a servit corespunzător.

Punctul culminant al serviciului fiind transportul la locaţia unui grătar organizat în al meu cerc prin treaba aia numită facultate, unde, spre deliciul tuturor colegul Flubber a folosit un şorţ pus “pe dos” de mama gazdei să “nu-l deochiem” :D. Ca la orice grătar distracţia a stat în consumul de băuturi … acidulate. Nu vă luaţi de mine că am făcut ca-n vorba aia: “Numa bou’ şi şoferu’ beau apă”. Oricum mi-am găsit distracţia în a mă bucura de cei care nu erau niciuna de mai sus, de fapt, cu precădere de cele care nu erau în categoriile de mai sus.

Şi pentru un deznodământ plăcut, pe drumul înapoi am văzut apogeul idioţeniei la volan… un Opel cu numere străine, făcând flash-uri pentru cam un minut tramvaiului să se dea la o parte, pentru ca în final să depăşească prin dreapta…

Mare ţi-e grădina Doamne…. şi e plină de legume.

P.S.  Prea mulţi oameni sunt înscrişi în AIESEC de nu mai ştiu să vorbească româna fără s-o umfle cu engleză, iniţiativa onorabilă în a stinge luminile şi aparatele electrice ale căror uz nu este absolut necesar pentru o oră. Spun asta pentru că am primit suficiente mass-uri (dragele de ele) cu “Earth hour” dar nici unu cu varianta românească. Spun că e onorabilă şi o recomand… dar eu sunt ca popa de multe ori.

~ by lupul pe martie 29, 2008.