Care nu a văzut seria e trist.
Unele sunt mai bune, altele mai puţin bune… în cazul ăstuia aş spune că e în prima categorie, partea excepţională fiind (evident!) o interpretare. (OK, şi baba triunghiulară are meritele ei)
Liceenii – Prietenii
Nu cred ca este cineva
Ce nu viseaza si n-ar vrea
Sa fie-n viata sa pe primul loc mereu
Dar lupta nu-i usoara, cand esti singur vei vedea
Doar cand ai prieteni nu-i nimic sa-ti para prea greu
Descoperi lumea pas cu pas
Dar cate taine au ramas
Te simti pierdut ca intr-un infinit muzeu
O vorba se aduce ia-ti speranta nu uita
Doar cand ai prieteni nu-i nimic sa-ti para prea greu
Copilaria face loc in graba primei iubiri
Si simti nevoia sa te ajute cineva
Rogi pe-un prieten sa-ti dezlege sensul unei priviri
Si dezlegi misterul ce se-ntampla in inima ta
Nici bucurii si nici necaz
De unul singur nu au haz
Imparte totul cu prietenii mereu
Cheama-i langa tine si la bine si la rau
Doar cand ai prieteni nu-i nimic sa-ti para prea greu
Copilaria face loc in graba primei iubiri
Si simti nevoia sa te ajute cineva
Rogi pe-un prieten sa-ti dezlege sensul unei priviri
Si dezlegi misterul ce se-ntampla in inima ta
Nici bucurii si nici necaz
De unul singur nu au haz
Imparte totul cu prietenii mereu
Cheama-i langa tine si la bine si la rau
Doar cand ai prieteni nu-i nimic sa-tï para prea greu
Nici bucurii si nici necaz
De unul singur nu au haz
Imparte totul cu prietenii mereu
Cheama-i langa tine si la bine si la rau
Doar cand ai prieteni nu-i nimic sa-tï para prea greu
Nici bucurii si nici necaz
De unul singur nu au haz
Imparte totul cu prietenii mereu
Cheama-i langa tine si la bine si la rau
Doar cand ai prieteni nu-i nimic sa-tï para prea greu
Într-adevăr.. frumoasă seria “Liceenilor” …frumoase clipele trăite in liceu , insă cu prietenii am o retinere…care vine de la vorba aia înţeleaptă “Fereşte-mă Doamne de prieteni că de duşmani mă feresc singur” …foarte putini oameni care se învârt pe lângă noi îi putem numi PRIETENI… frumos din partea ta ca ne-ai adus aminte de vremurile alea, si că,pentru o clipa,m-ai făcut sa imi opresc privirea pe articolul ăsta şi să imi aduc aminte care îmi sunt adevăraţii prieteni… felicitări…
Mulţumesc…
Prefer seria filmelor regizate de Sergiu Nicolaescu, cele cu nenea comisaru` Moldovan şi Miclovan.
Liceenii…..lamentabil. Părerea mea
aştept cu nerăbdare următorul articol.
Apăru’ apăru!
“liceenii”a fost cea mai tare serie de dinainte de revolutie.pacat ca nu se mai fac asemenea filme.
Mie mi-a placut filmul dar si tema muzicala!!Pacat ca ultimul n-a avut un succes rasunator ca sa continue povestea!!!Mie mi-a placut cum l-a jucat Mihai Constantin pe “Ionica”!!In mod sigur peste cativa ani filmul va deveni ceva ce a strabatot granitele popularitatii!!!Pacat ca a fost facut pe vremea “Revolutiei Romaniei”,adica atunci cand mama avea 15-16 ani!!!