În urmă cu 13 ani eram încă proaspăt în nişte bănci obosite de şcoală într-o clasă plină de mucoşi şi fetiţe cu codiţe. Stăteam pe acolo şi ascultam ce zicea “doamna” foarte fascinat de faptu că pricepeam cât de cât. Mai era o chestie, băncile erau incomode şi ghiozdanele se cam adunau cu tot felu de caiete şi cărţi, da parcă nimic nu era mai enervant decât uniforma.
Nu e vorba că nu suportam eu conceptul de uniformă sau că toţi trebuia să fim costumaţi la fel. Dimpotrivă, treaba asta îmi plăcea… Mă plictisea în schimb ce culoare avea. Un negru spălăcit pentru costum şi un albastru spălăcit (cu picăţele albe) pentru cămaşă. Ce mai, hidoasă de-a dreptu’ şi desi era la un pas înainte faţă de grădiniţă (unde toată lumea era îmbrăcată în fete) tot nu-mi plăcea. Stăteam în banca mea şi într-o oră de caligrafie (aha… de aia scriu aşa de frumos încât mă întreabă lumea dacă scriu şi reţete) mă gândeam la cum era în ultimele zile la grădiniţă. Nu se mai cerea uniforma, nu se mai cerea prezenţă obligatorie (sămânţa chiulului prindea rădăcini deja) şi aveam un coleg care venea cu un camion miniatură în care încăpea parcată numai bine o maşinuţă de-a mea… aia preferată.
Mai important însă, acu 13 ani, într-o perioadă în care visele şi stelele erau tangibile dacă aveam scaun suficient de înalt, am fost prima oară uimit.
Ştiţi de ce?
De maşina pe care aş dori s-o am curând:
BMW M3 E36
BMW M3 E36 (bine, io atunci habar n-aveam ce e… da mi-a plăcut că era pătrăţoasă şi suna interesant).
O curiozitate legată de treaba asta cu 13… atâtea luni mai aveam în octombrie 95 până să trec printr-o operaţie la inimă. Ceva despre care mi s-a spus că ar urma să-mi schimbe viaţa (şi aşa aproape a fost) dar eu iarăşi… eram prea mucos să-mi dau seama…
O altă curiozitate… în alfabetul englez M(3) e a 13-a literă. (Asta să nu închei aşa sumbru)
)
Ultimile replici aparţin: