O mică urare

În primul rând doresc tot ce e mai bine celor care s-au obosit să citească ce am debitat pe aici în mai bine de un an, şi cu atât mai mult celor care o fac în mod repetat, celor care îmi sunt prieteni. Asta chiar dacă pe unii dintre ei nu-i cunosc.

În al doilea rând am, efectiv, o urare pentru ei sub forma pluguşor (remixat) care mi-a făcut deosebită plăcere să-l recit (parţial) în urmă cu câţiva ani:

“Aho, aho şi bună sara,
Da-ţi un foc s-aprind ţâgara ş-un rachiu să mă-ncălzăsc
Că-s răşit şî cam tuşăsc
La ureche trii scaieţi
Da-ţi din şe vreti voi mai baieţi…
Gospodari şî gospodine
Şî voi tinere copile
Am venit să vă urăm,
Fata să v-o colindăm
Fată dacă nu aveţi
Pi noi nu ni mai vedeţi
Că plecăm la altă casă
Unde-i fata mai frumoasă
Şi rostu de stat la masă
Frunzulita bat-o vina
Am urat si la vecina
Cum uram cu toţii la grămadă,
Am vazut doi ochi e fată.
Mari şî negri, plini di foc
De-am rămas cu toţi-n loc
Da când mă uita-i mai ghine
Ce-am văzut – sărac de mine?
Că nu-i fată,
Nu-i nevastă,
Ci sta mâţa la fireastră,
Sta şi să uita şî ea cum ni-ndrăgosteam lulea
Moşule cu barba sură
Nu mai muşca din friptură
C-am venit vreo 3 hoţomani
Doi te ura, doi te fură,trei cotrobăie prin şură
(ştiu că iese prost numărătoarea da am restanţă la mate)
Iar eu şel mai hoţoman
Haţ găina de gâtlan
Ş-o bag pi sub suman
Şi găina câraie
Şi sumanu’ pârâie
Şi-i mai trag un pumn în cap
Să nu spună cotcodac.
Ia mai mânaţi ,măi,flăcăi
Şi sunaţi din zurgălăi
Să s-audă-n munţi şî-n văi!
Că noi nu suntem de-aici,
Noi suntem de la Galaţi,
Unde-s câinii îmbrăcaţi
Cu cojoace şi sumane
Şi opinci americane!
Mânaţi,măi!
Noi suntem de la Cuca
Unde-i mămăliga cât nuca
Şi-o păzeşte cu măciuca
Să n-o fure pisica!
Mânaţi,măi!

Pentru mai mult efect se utilizează băuturi neacidulate alcoolice.

Pentru şi mai mult efect după fiecare “Mânaţi măăăăăăăăi!” al celui care ţipă şi ură şi zice acolo, imaginaţi-vă cum ceilalţi urători spun un “hăi” rapid, leşinat şi fără vlagă.

În al treilea rând trebuie să menţionez că blogul meu în prima dimineaţă de crăciun a făcut un anişor. Deja stă opa mititelu’ şi în curând mă aştept să gângurească şi el la mine mai mult. În viitorul apropiat sperăm să se ridice în picioare şi eventual să înveţe să tropăie cum se cuvine.

Prin cele de mai sus am făcut un colaj de bucurie, nu că se termină anişoru’ ăsta ci că vine unu nou.

Pluguşorul este o combinaţie din diverse surse din folclor, o bună parte din culegerea lor fiind atribuită lui Iulius.

A, să nu uit… LA ANU ŞI LA MULŢI ANI!